1.Diagrama de activităţi (activity diagram)

 - Pentru modelarea procesului de executie a operatiilor in UML se utilizaeaza diagramele de activitati.

 - Notatia grafica are multe puncte comune cu diagrama de stari. Deosebirea consta in semantica starilor care sunt utilizate pentru prezentarea actiunilor dar nu a activitatilor

 - Fiecare stare corespunde executarii unei operatiuni elementare, dar trecerea in alta stare se executa numai la terminarea operatiei.

 - Grafic se reprezinta sub forma de graf cu nodurile - stari de activitate si muchiile - tranzitii de la o stare la alta.

 - Sensul principal consta in vizualizarea particularitatilor operatiilor unor clase pentru reprezentarea algoritmilor executarii lor.

 - In context UML activitatea reprezinta o totalitate de calcule executate de catre automat.

 - Se reflecta logica sau consecutivitatea tranzitiilor de la o actiune la alta.


2.Starea activitatii 

 - Nu poate avea tranzitii interne pentru ca nu este elementara

 - Se utilizeaza pentru modelarea unui pas in executarea aloritmului(procedurii) sau al unui flux de control

 - Grafic se reprezinta printr-un dreptunghi cu colturi rotungite si in interior se indica expresia unei actiuni care trebuie sa fie unica in cadrul unei diagrame de activitati

a - actiune simpla; b - expresie

 - Uneori este nevoie de reprezentat o actiune complexa formata din actiu simple, Asa stare este un graf de activitate care se noteaza cu un semn special in coltul drepata-jos


3.Tranzitii

 - Linie continua cu sageata

 - daca sunt mai multe trebuie de indicat in paranteze patrate o conditie de supraveghere

 - Pentru toate starile de iesire trebuie sa fie verificata nuami o crinta de veridicitate a unei tranzitii (Romb gol)

 - Reprezentarea proceselor paralele (linie dreapta  (ingrosata) ); Fork(diviziunea - concurent fork) are o tranzitie de intrare si n de iesire; Join (uniunea - concurrent join) are n tranzitii de intrare si doar una de iesire

EXEMPLU:


4.Partitii

- Diagramele de stari pot fi utilizate si in modelarea business-proceselor(se folosesc partitii)

 - Sunt divizate una de alta cu linii verticale (doua linii vecine formeaza o partitie)

 - Denumirile sunt indicate in partea de sus a partitiei,

 - Doar tranzitiile pot intretaia aceste linii


5.Obiecte

- Actiunile di diagrama de activitate sunt efectuate de obj.

 - Grafic se reprezinta prin dreptunghiuri (cala clase) doar ca numele obj, se subliniaza. Dupa nume poate fi indicata caracteristica starii obj in paranteze patrate.

 - Dreptunghiurilie obj. se conecteaza cu starile de activitati a relatiei de dependenta cu linia punctata cu sageata


6.Diagrama de secventa 

- Colaborarea intre obiecte poate fi cercetata in timp si atunci pentru reprezentarea particularitatilor temporale si modului de acceptare a mesajelor se utilizeaza diagrama de secventa.


7.Obiectele

 - In diagrama de secventa se descriu numai obiectele care sunt direct implicate in interactiune si nu reflecta asocierile statice cu alte obj.

 - Pentru diagrama de secventa momentul principal este dinamica colaborarii intre obiecte in timp

 - Grafic fiecare obj, se reprezinta printr-un dreptunghi si se plaseaza in partea de sus a ciclului sau de viata. In interiorul dreptunghiului se indica numele obiectului si numele clasei despartite prin doua puncte. Toata inregistrarea se subliniaza -> obj. este exemplarul unei clase.

 obiectul 1 initiaza colaborarea, obiectul2 interactioneaza cu primul


8.Linia de viata a obiectului

 - Reprtezinta o linie verticala punctata asociata cu un singur obiect in  diagrama de secventa

 - Defineste intervalul de timp in care obiectul exista si interactioneaza cu sistemul dat.

 - Pentru reprezentarea momentului de distrugere se utilizeaza X

 - Obiectele pot fi create la necesitate.


9.Focus control

 - In procesul de functionare a sistemelor OO unele obiecte pot fi in stare activa executind actiuni anumite sau pot fi pasive asteptind mesaje de la alte obiecte.

 - Pentru a evidentia obiectele active se utilizeaza notatia special - focus control(se reprezinta in forma de in forma de dreptughi subtire, latura de sus a caruia indica inceputul activitatii, latura de jos - finizarea activitatii)


10.Mesaje

 - Scopul colaborarii in contextul UML consta in specificarea comunicatiei intre o multime de obiecte. Fiecare interactiune este descrisa de un set de mesaje

 - Mesajul - un fragment de informatie care este transferat de catre un obiect altuia.

 - Mesajele presupun si si executarea actiunilor esteptate de catre obiectul acceptabil.

 - Fiecare mesaj are o directie de la obiectul care initiaza si trimite mesajul


11.Stereotipuri de mesaje

 - In UMl sunt presupuse nuami actiuni standart, care se executa la primirea mesajului respectiv. Ele pot fi indicate in diagrama de secventa sub forma de stereotipuri ataste mesajelor respective si se scriu in ghilimele

 - Stereotipuri de mesaje

  • "call" - invoca chemarea operatiei sau procedurii obiectului-destinatar
  • "return" - returneaza valoarea operatiei executata sau a procedurii
  • "create" - creaza un alt obiect 
  • "destroy" - distrugere obiect
  • "send" - trimitere semnal care este initializat asincron de catre un obiect si este acceptat de altul

 - In afara de stereotipuri mesajul poate avea denumire proprie, a operatiunii (linga sageata se scrie numele operatiei cu paranteze rotunde in care se indica parametrii sau argumentele operatiei respective)


12.Restrictii temporale in diagrama de secventa

 - Executarea actiunii in diagrama de secventa poate necesita specificatia unor restrictii temporale catre intervalul executarii unei operatii sau transmiterea mesajelor

 - In UML pentru scrierea restrictiilor temporale se utilizeaza acoladele figurate.


13.Diagramade colaborare

 - Reprezinta grafic nu numai consecutivitatea colaborartii dar si toate relatiile structurale intre obiecte.

 - Sub forma de dreptunghi(care contine numele obj., valorile atributului) se reprezinta obiectele 

 - Se indica socierile intre obiecte sub forma de linii de conectare

 - Pot fi indicate legaturile dinamice - fluxurile de mesaje, reprezentate ca linii intre obiecte cu sageti care indica directia, numele mesajului si numarul de ordine in consecutivitatea de initializare a mesajelor

 - Reflecta un fel de reprezentare statica a unui sistem ca totalitate de obiecte dependente


14.Obiecte

 - Sunt elementele de baza sau primitivele grafice din care consta diagrama de colaborare

 - Grafic se reprezinta cu acelasi dreptunghi ca la clase

 - Obiectul este un exemplar aparte al clasei care este creat la etapa executarii unui program. Poate avea un nume propriu si valorile atributelor. 

<Numele obiectului>'/' <Numele rolului al clasificatorului> ':' <Numele clasificatorului>

[':' <Numele clasificatorului >]* 

 - Daca rolul unui obiect se mosteneste de la mai multe clase, atunci ele toate trebuie sa fie indicate si despartite prin virgula si doua puncte

 - Indicare a textului in interiorul dreptunghiului:

  • :C - un obiect anonim creat pe baza clasei C
  • / R - obiect anonim cu rolul R
  • / R : C - obiect anonim creat pe baza clasei C cu rolul R
  • O / R - obiect cu numele O cu rolul R
  • O : C - obiect cu numele O crteat pe baza clasei C
  • O / R : C - obiect cu nnumele O creat pe baza clasei C cu rolul R
  •  O sau obiectul cu numele O
  • O : - un obiect "orfan" cu nunmele O
  • / R - un rol cu nnumele R
  • : C - un rol anonim pe baza clasei C
  • / R : C - un rol cu numele R pe baza clasei C

a - obiect cu numele <<client>> cu rolul <<initiatorul cerintei>>

b - obiect anonim  cu rolul <<initiatorul cerintei>>

c - clasa este determinata dar obiectul ramine anonim

d - clasa denumita cu indicarea rolului

e - clasa anonima cu indicarea rolului

f - modelul prezinta citeva clase cu numele <<Client>>, de aceea este necesara specificarea numelui pachetului Baza de date.


14.Multiobiect

 - Reprezinta o multime de obiecte in una din terminatiile asocierii

 - In diagrama de colaborare se utilizeaza pentru a arata operatiile si semnalele care sunt adresate catre multimea de obiecte.

 - Se prezinta in forma a doua dreptunghiuri, unul din care iese in afara laturei de sus a altui dreptunghi

 - Sagetile mesajului se refera la toata multimea de obiecte care definesc multiobiectul dat

b - relatia de compozitie intre multiobiect si un obiect aparte din multime care il defineste.


15. Obiect activ

 - In UML obiectele se impart in: pasive si active.

 - Obiectul pasiv foloseste nuami datele si nu poate initializa activitatea de control. Pot transmite semnale pe parcusul procesului de realizare a cerintelor

 - Obiectul activ are un fir de control propriu si poateinitializa activitatea de control

 - Obiectele active sunt reprezentate in forma de dreptunghi cu laturi groase

- fiecare obiect activ poate initia un singur un singur fir sau proces de control si sa prezinte punctul initial al fluxului de control


16. Obiect compus

 - Sau obiectul container este destinat pentru reprezentarea obiectului care are structura proprie si fire interne  de control.

 - Este exemplarul clasei compuse care este legat cu partile sale prin relatii de agregare sau compozitie

 - Se reprezinta sub forma unui obiect ordinar care consta din doua sectii. In sectia de sus se indica numele obiectului compus, in cea de jos - partile compuse in locul listei atributelor. In calitate de parti pot fi obiecte compuse.


17. Legaturi

 - Este exemplarul sau exemplul asocierii arbitrare

 - Poate fi intre doua sau mai multe elemente

 - Se prezinta in forma de segment al liniei drepte care leaga doua dreptunghiuri ale obiectelor (fig. din 15. Obiect activ)


18. Tipuri de legaturi

 - Seinscrtie linga terminatia ei si indica posibilitatea realizarii acestei legaturi:

  • "association" - impliciti (poate sa nu fie indicat)
  • "parameter" - parametrul metodei (poate sa fie doar parametru al unei metode)
  • "local" - variabila locala a metodei
  • "global" - variabila globala
  • "self" - legatura reflexiva a obiectului care presupune transferul catre sine.

 


19. Colaborare

 - Este fundamentala in UML

 - Inseamna o multime de obiecte care interactioneaza in contextul comun al sistemului modelat

 - Are scop specificarea particularitatilor realizarii a celor m,ai semnificative operatii in sistem

 - Determina structura comportamentului sistemului dat in termeni de colaborare a participantilor

 - Poate fi reprezentata in doua nivele

       a) De specificare - arata rolurile clasificatoriloe si rolurile asocierilor in colaborare

       b) De exemple - indica exemplare si legaturi, roluri in colaborare

 - Diagrama de colaborare la nivel de specificare arata rolurile elementelor ce participa in colaborare. Elementele colaborarii la acest nivel sunt clase si asocieri care reprezinta rolurile unor clasificatori si asocieri intre participantii acestei colaborari

 - Diagrama de colaborare la nivel de exemple reprezinta o totalitate de obiecte(exemplare de clase) si legaturi (exemplare de asociere)


20. Diagramele de colaborare la nivel de specificare

 - Este reprezentata printr-o elipsa punctata in interiorul careia se indica numele acestei colaborari


21. Diagrama de componente

 - Analiza relatiilor structurale si functionale intre elementele unui model de sistem

 - Pentru crearea unui sistem fizic real este necesar a transforma toate elementele reprezentarii logice in entitati materiale

 - Diagrama de componente se elaboreaza pentru urmatoarele scopuri:

  • Vizualizarea structurii comune a codului sursa a unui sistem de program
  • Specificare variantei executabile a unui sistem de program
  • Asigurarea utilizarii repetate a unor fragmente ale codului sursa
  • Reprezentarea conceptuala si fizica a schemelor bazei de date

22. Componente

 - Pentru reprezentarea entitatilor fizice in UML se utilizeaza componenta

 - Componenta realizeaza un set de interfete si desemneaza elementele reprezentarii fizice a unui model

 - Grafic se reprezinta printr-un dreptunghi cu anexe in care se indica numele componentei si alte onformatii


23. Numele componentei

 -  Poate avea orice numar de litere,cifre,semne

 - Un component poate fi reprezentat la nivel de tip(se scrie numai numele cu majuscula) sau exemplar (<numele componentului’:’numele tipului>)


24. Feluri de componente

 - In UML sunt 3 feluri

  • de regrupare
  • componente - produse de lucru
  • de executare

 - Stereotipuri pentru componente in UML

  • library - defineste prima specie a componentului, ce reprezinta librariile (statica sau dinamica)
  • table - defineste prima specie a componentului, ce reprezinta un tabel de BD
  • file - defineste a doua specie a componentului, ce reprezinta un fisier cu texte initiale a programului
  • document - defineste a doua specie a componentului, ce reprezinta un document
  • executable - defineste a treia specie a componentului, care poate fi executata in nod

25. Interfete

 - In caz general este reprezentat ca circumferinta legat cu linie fara sageata si numele ei se scrie alaturi  si incepe cu majuscula <<I>>


26. Dependente 

 -  reprezinta faptul existentei unei legaturi prin care la modificarea unui element a modelului duce la schimbarea altui element


27. Recomandari la consrtuirea deagramei de componente

 - Elaborarea deagramei de componente presupune utilizarea informatiei despre reprezentarea logica a modelului sistemului, dar si despre particularitatile realizarii ei fizice

 - Inainte de elaborare este necesar de a face o decizie despre alegerea programei de calcul si sitemul operational, dupa care sa realizam sistema, dar si alegearea bazelor de date concrete si limbajelor de programamre

 - In primul rind este necesar de a hotari din care parti fizice va fi compus sistemul de programare

 - Adaugarea modelului cu interfete si schemele bazei de date

 - Etapa finala este construirea diagramei de componente care este legata de depunerea in diagrama a interactiunilor intre componente si relatiile de realizare


28. Diagrama de plasare

 -  Este utilizata pentru reprezentarea generala a configuratoe si topologiei sistemului de programare

 - Este specifica pentru vizualizarea elementelor si componentelor a programului ce exista numai la etapa executarii lui (runtime)

 - Scopurile urmarite in tipul elaborarii diagramei de plasare:

  • De definit ditribuirea componentelor sistemului dupa nodurile fizice
  • De prezentat legaturile fizice intre toate nodurile de realizare a sistemului la etapa de executare
  • De a gasi locurile inguste a sistemului si de a reconfigura topologia ei pentru atingerea producerii necesare
  • Pentru garantarea cerintelor diagramei de plasare se elaboreaza impreuna cu analistii sistemului , inginerii de retele etc.

29. Nod

 - reprezinta un anumit element fizic al sistemului, care are o anumita resursa de calcul.


30. Conectare

 - relatiile intre noduri


32. Recomandari la construirea diagramei de plasare

 - Incepe cu identificarea tuturor tipurilor de echipamente, care sunt necesare pentru executarea de catre sistem a functiilor sale

 - In cazurile mai compuse diagrama de plasare este constituita penru asa restrictii:

  • Modelarea sistemelor de programare, ce realizeaza tehnologie de acces la datele <<client-server>>
  • Modelarea arhitecturilor desfasurate diferit
  • Sistemele cu microprocesor carepot functiona autonom